Iritari.

Toti sunt acum scriitori, toti au blog, toti vor sa se ridice prin cuvinte. Sunt atat de iritata ! Nici unul de pe o zi pe alta nu intelege inspiratia pura, nu intelege ca fiecare cuvant propriu-zis reda un sentiment, oricat de mic sau mare e. Cum va puteti crede toti magnifici cand defapt sunteti niste izolati in propriile voastre cuvinte ? Un blog e un stil de viata, o pasiune sau pur si simplu e viata voastra in culori. Nu e doar o amarata de pagina in care tu asterni niste povesti, experiente ori alte idei nasoale ce iti vin in cap. Pentru un blogger, cuvintele, inspiratia, pasiunea sunt totul ! Pentru mine sunt totul. Intr-adevar, la inceput nu eram pura inspiratie, dar nici pura prostie. Nu eram un om caruia sa ii dai sfaturi. Aveam doar idei neclare,  dar protejate bine. Am citit o gramada de blog-uri, pot sa imi dau cu parerea ce este acela un „blog magnific” sau ce este acela „un blog facut din plictiseala doar ca sa fie facut” . Un om trebuie sa inteleaga inspiratia inainte de a o folosi, cuvintele inainte de a le afisa, sentimentele inainte de a le percepe, iar apoi poti fi blogger. Am zis, o mai zic, o voi mai spune sigur, prin blog-ul format de mine mi-am decis mersul in viata. Asta este tot. Ce vroiam sa transmit, sa intelegeti prin acest post e ca daca vrei blog, vrei cuvinte multe, vrei totul pe pagini, trebuie sa intelegi naibii si sa simti toate etapele.

Si ma doare-n pula !

Si stai.

Azi ma recit din nou. Aud povesti, aud microbi iesind si scanteind pretutindeni. Dar stai, sunt eu. Eu sunt in povestea ta, eu sunt cea „care nu e ok, cea care nu e potrivita” . Eu, eu aia „bleguta” . Hai sa zic : ADIO FERICIRE. Imi curge ura ca apa pe conducta, imi curg lacrimile ca ploaia pe pamantul ranced. Si oricum, tu nu intelegi, tu nu sti cum e. Tu doar vorbesti si vorbesti mereu. Dar stai din nou. Simt, gandesc, inteleg, ranesc. Dar m-ai ranit tu inaintea mea.  Sti de ce zic asta ? Pentru ca azi am aflat ca nu sunt potrivita pentru el. Si de ce ?

1- Nu sunt potrivita pentru ca nu am kilograme de farduri pe fata.

2-Nici eu nu stiu de ce nu is potrivita.

Am zis-o si am inteles-o, am crezut-o mereu. Cam asa suna : ” Cand esti prea bun, esti luat de prost” .  Acesta a devenit sloganul vietii mele. Vietii mele de cacat care e data naibii zi de zi. Azi e 1 mai, ma pis pe 1 mai. E futut tot. O dau pe injuraturi, dar pur si simplu nu mai pot. Aud atatea zilnic, sunt criticata zilnic si nici eu nu stiu de ce. Aud chestii care nu le stiam despre mine. Si pentru ce ? Pentru ca am fost respectuoasa si pentru ca, chiar daca au fost lucruri ce nu mi-au placut mi-am vazut de treaba mea. Dar stai, eu nu sunt potrivita.

A fost de ajuns sa aud din gura lui ” te voi iubi mereu si nimeni si nimic nu ne va desparte” . Yeah, te voi iubi si eu indiferent dar DOARE. Doare al naibii de tare. Practic nici nu stiu ce sa spun, am simtit nevoia sa eliberez totul din mine dar ma simt mai rau cu fiecare cuvant afisat aici. Nu s-a schimbat dragostea mea fata de el, dar.. dupa toate..defapt las-o asa. Nu mai zic nimic.

„Nu sunt potrivita si atat ” .

Al naibii de viata fututa ce o am, ai naibii oameni care m-au ranit.

Roata se intoarce mereu.